Analize medicale

Acidul uric pe înțelesul tuturor – Ce este, cum poate fi testat și de ce este importantă determinarea nivelului acestuia?

Acidul uric pe înțelesul tuturor – Ce este, cum poate fi testat și de ce este importantă determinarea nivelului acestuia?

Deși apare frecvent pe lista analizelor de rutină ale sângelui sau ale urinei, nivelul acidului uric poate fi mai greu înțeles de pacientul obișnuit. În articolul următor ne propunem să explicăm pe larg, în termeni ușor de înțeles ce este acidul uric, cum și de ce este important să îl testăm, precum și ce reprezintă valorile acestuia.

1. Ce este acidul uric?

Acidul uric este un acid organic, care apare în sânge ca produs în urma digestiei unor alimente, dar ṣi în cazul degradării, a distrugerii celulare masive.

În termeni ṣtiinṭifici, acidul uric este un acid organic rezultat din degradarea acizilor nucleici (ADN si ARN), care constituie produsul final de metabolizare a nucleoproteinelor. Mai precis, acidul este produsul metabolizării substanțelor numite purine. Purinele sunt prezente în cantitate mare în alimentele bogate în proteine ṣi, de asemenea, în acizii nucleici care formează celulele noastre. Prin metabolizarea acestora, acidul uric este eliberat în sange.

În mod normal, indiferent de cauza producerii sale în organism, la o persoană sănătoasă, acidul uric dizolvat în sânge este transportat la rinichi și de acolo este eliminat din organism prin micțiune.

2. Cum poate fi testat nivelul acidului uric?

Testarea valorilor acidului uric se poate face verificând cantitatea în care acesta este prezent în sânge (acid uric seric) sau cantitatea în care este prezent în urină (acid uric urinar).

În cazul analizei de sânge, este necesară recoltarea unei probe de sânge venos, lucru recomandat a se efectua dimineața, pe nemâncate sau dacă pacientul nu a mâncat cu patru ore înainte de recoltare. Recoltarea este un procedeu rapid, ce poate fi efectuat atât în centrele de recoltare a analizelor, cât ṣi la domiciliul pacienṭilor.

În cazul analizei din urină, este necesară colectarea urinei pe 24 de ore. În practică, se preferă internarea pacientului, dar se poate realiza și acasă, urmându-se un set de instrucțiuni clare pe care, de regulă, le furnizează medicul. Astfel, se recomandă să se evite consumul de alcool şi să se păstreze un regim hidric normal cu 24 de ore înainte de recoltare şi pe toată durata acesteia. Se aruncă prima urină de dimineaţă, iar toată urina de peste zi şi noapte se colectează într-un recipient special, cu capac, cu un volum de minim 2 litri şi se păstrează închis la întuneric şi răcoare (se recomandă să se păstreze într-o pungă de plastic sau folie de staniol la frigider). Apoi, prima urină din dimineaţa celei de-a doua zile se adaugă peste urina strânsă deja.

2.1. De ce este important să testăm acidul uric seric?

O variație a nivelului măsurat față de cel standard, fie în sensul unui nivel crescut, fie în sensul unui nivel scăzut, poate fi un bun indicator pentru factorii de risc ce predispun la anumite afecțiuni sau chiar la existența unei boli care, altfel, poate trece neobservată.

În sângele uman, concentrația acidului uric normal este de 3,6 – 6,8 mg/dl la bărbați și 2,5 – 6,8 mg/dl la femei. Nivelul normal este însă, influenṭat de vârstă, existenṭa anumitor condiṭii patologice sau medicaṭie, de aceea, interpretarea rezultatelor trebuie întotdeauna să fie realizată de către personalul medical specializat.

2.1. Acidul uric pe intelesul tuturor 2

2.2. La ce este utilizată analiza acidului uric?

Analiza acidului uric seric este, cel mai adesea, utilizată pentru:
  • Suport în diagnosticarea gutei;
  • Determinarea cauzei producerii pietrelor la rinichi și depistarea urolitiazei, a prezenței pietrelor în tractul urinar – o boală care apare din cauza excreției unor cantități mari de acid uric. Astfel, analiza poate ajuta și la determinarea tipului de piatră[ pe care o are pacientul;
  • Monitorizarea stării de sănătate a pacienților cu cancer, a pacienților cu risc crescut de artrită, pietre la rinichi sau alte condiții patologice;
  • Monitorizarea stării de sănătate a pacienților expuși la iradiere, intoxicații grave cu plumb.

3. Care sunt simptomele ce pot indica necesitatea efectuării unei analize a acidului uric?

Cel mai adesea, se efectuează un test al nivelului acidului uric atunci când sunt prezente simptomele gutei, dintre care cele mai frecvente sunt următoarele:

  • dureri și sau inflamația articulațiilor, în special a degetelor mari de la picioare, a gleznelor sau a genunchilor;
  • înroșirea pielii în jurul articulațiilor sau un luciu neobișnuit al acesteia;
  • senzația de căldură prezentă la atingerea articulațiilor.

Alte simptome care pot determina efectuarea acestei analize sunt:

  • Febră;
  • Dureri acute în zona abdomenului sau a bazinului;
  • Dureri de spate;
  • Urinare frecventă (sau senzația de necesitate de a urina în mod frecvent);
  • Prezența sângelui în urină;
  • Durere la urinare;
  • Stări de amețeală și stări de vomă.

4. Ce valori pot rezulta în urma testării acidului uric seric?

În urma analizei valorii acidului uric pot rezulta trei situații:

  • un nivel aflat în limitele normale – atunci când sunt determinate din sânge, la bărbați, aceste valori trebuie să se afle sub 7 miligrame la decilitrul de sânge, iar la femei, valorile normale trebuie să se situeze sub 5.7 miligrame la decilitrul de sânge. În anumite cazuri, la persoanele cu risc cardiovascular ridicat, de exemplu, nivelul normal ar trebui să fie chiar mai mic, sub valoarea de 5 miligrame pe decilitru de sânge. Atunci când este determinată din urină, concentrația de acid uric din proba de urină nu trebuie să depășească 4,8 mmol / 24 h (sau 800 mg) la bărbați și 4,5 mmol / 24 h (sau 750 mg) la femei.
  • un nivel crescut al acidului uric față de nivelul normal (numită și hiperuricemie).
  • valoare sub limita normală (numită și hipouricemie).

Nivelul acidului uric este unul variabil, depinzând de vârstă, sex, starea generală a funcției renale și chiar momentul zilei în care este recoltată proba. În cazul testării acidului uric seric, trebuie menționat faptul că valorile acidului uric sunt mai mari dimineața, față de cele ce se înregistrează seara. De aceea, este necesar ca interpretarea valorilor analizei să fie întotdeauna realizată de medic.

4.1. Ce înseamnă un nivel crescut al acidului uric?

Un nivel crescut al acidului uric în sânge sau hiperuricemia este un factor de risc metabolic și poate sta la baza unor afecțiuni ale stării de sănătate. Trebuie însă înțeles, din capul locului, faptul că hiperuricemia nu constituie o boală, în medie una din cinci persoane având valori crescute, dar este un indicator al faptului că organismul fie produce prea mult acid uric, fie nu este capabil să elimine în mod eficient excesul de acid uric din sânge.

4.1. Acidul uric pe intelesul tuturor 3

4.2. Cum poate crește nivelul acidului uric în sânge?

Această situație poate apărea în mai multe circumstanțe, dintre care, mai frecvente sunt următoarele:

  • Atunci când alimentația este prea bogată în anumiți compuși, numiți purine, care se regăsesc în alimente precum organele de animale, carnea de vânat, bere și chiar anumite tipuri de pești;
  • Atunci când în organism există o degradare celulară atipică, care poate avea drept cauze un efort muscular deosebit, un nivel crescut al anumitor toxine din sânge sau anumite boli;
  • Atunci când organismul produce în mod natural prea multe purine.

 

De asemenea, o cantitate mai mare de acid uric poate fi produsă de organism atunci când există o degradare celulară atipică. Această degradare poate apărea în situații precum:

  • În cazul unei diete bogate în proteine – Atunci când în sânge este prezentă o cantitate prea mare de acid uric, pot fi generate probleme de sănătate precum guta sau pietrele la rinichi;
  • Chimioterapia și radioterapia pot duce la creșterea nivelului de acid uric din sânge (de aceea, monitorizarea nivelul de acid uric este importantă în cazul persoanelor care urmează anumite tratamente pentru cancer);
  • În cazul intoxicației cu plumb;
  • În cazul unor eforturi fizice deosebite sau al scăderii rapide masive în greutate;
  • În cazul pacienților ce suferă de psoriazis;
  • În cazul administrării unor anumite medicamente.

4.3. Ce înseamnă un nivel scăzut al acidului uric?

Deși mai rare, valorile scăzute ale acidului uric (hipouricemia) indică o tulburare metabolică și sunt întâlnite în cazul unor afecțiuni de ficat sau rinichi, dar și în alte condiții patologice, precum Boala Wilson, boala celiacă, gigantism și acromegalie (secreția excesivă a hormonului de creștere), sindromul Fanconi , sindromul Schwartz-Bartter, SIADH (Sindromul de secreție inadecvata de hormoni antidiuretici).

4.4. Cum poate fi scăzut sau menținut în limite normale acidul uric, în mod natural?

Dacă în urma testării nivelului acidului uric din sânge, medicul v-a semnalizat un nivel crescut, este probabil ca recomandarea acestuia să fie un regim medicamentos însoțit de schimbarea dietei și a stilului de viață. Scăderea acidului uric poate reduce riscul apariṭiei afecṭiunilor asociate, precum guta și poate preveni degradarea stării generale de sănătate. Scăderea în mod natural a nivelului acidului uric este posibilă dacă sunt luate măsuri precum următoarele:

  • Reducerea sau limitarea consumului de alimente ṣi băuturi bogate în purine. Unele alimentele bogate în purine sunt, de altfel, alimente sănătoase, așa că scopul ar trebui să fie reducerea cantităṭilor ṣi nu eliminarea acestora din alimentaṭie. Alimentele care au un conṭinut mare de purine sunt următoarele: organele de animale, carnea de vânat sălbatic, carnea bogată în grăsimi, slănina, produsele lactate grase, dar și carnea roșie (inclusiv carnea de vită), carnea anumitor peṣti precum păstrăvul, tonul, sardinele, hamsiile și heringul. Se includ, de asemenea, proteine vegetale precum mazărea, fasolea uscată, ciupercile ṣi conopida. Băuturile care au un conṭinut mare de purine sunt berea ṣi lichiorul, bauturile dulci, zaharoase inclusiv sucurile.
  • Prin creṣterea consumului de alimente cu un conṭinut scăzut de purine, unii oameni pot fi capabili să scadă constant nivelurile de acid uric sau, cel puțin, să evite creșteri suplimentare ale acestuia. Printre alimentele care au un conținut scăzut de purine, regăsim: produsele lactate cu conținut scăzut de grăsimi (maxim 1.5% la lapte și sub 20% la brânză), nucile ṣi seminṭele, cele mai multe fructe și legume, orezul integral, cartofi;
  • Suplimentarea consumului de fibre. Creṣterea consumului de alimente bogate în fibre vă va ajuta corpul să scape de acidul uric. Fibrele pot ajuta, de asemenea, la echilibrarea nivelului de zahăr din sânge și al insulinei din corp – acestea tind să crească senzaṭia de sațietate, contribuind astfel la reducerea cantitaṭilor de alimente consumate ṣi a riscului de supraalimentare. Cerealele integrale (ovăz, grâu, orz), seminṭele de chia ṣi cele de quinoa, avocado dar ṣi pâinea integrală cu seminṭe, sunt alimente cu un conṭinut mare de fibre;
  • Suplimentarea aportului de vitamina C fie prin alimentaṭie, fie chiar prin utilizarea unor suplimente alimentare duce la reducerea nivelului acidului uric;
  • Menṭinerea unei greutăṭi corporale normale. Persoanele supraponderale prezintă cel mai adesea niveluri crescute de acid uric în sânge. În cazul acestora, o scădere controlată în greutate duce la scăderea nivelului de acid uric. Este important însă, de înṭeles, că scăderea trebuie să se facă în mod sănătos, printr-un regim echilibrat ṣi miṣcare, aṣadar în mod controlat, pentru că o scădere rapidă în greutate printr-o dietă extremă are efectul opus, de creṣtere a nivelului acidului uric;
  • Creṣterea consumului de apă ṣi lichide neîndulcite. Corpul elimină în mod natural o parte din acidul uric, prin urină. Un consum crescut de lichide vă ajută rinichii să proceseze o cantitate mai mare ṣi să elimine acidul uric mai repede. Se recomandă ṭinerea la îndemână a unei sticle cu apă, în orice moment al zilei. Dacă apa se află în câmpul vizual, în mod natural, vom consuma o cantitate mai mare. Totuṣi, este recomandată setarea unei alarme la fiecare oră, pentru a vă reaminti să luați câteva înghițituri.

 

Acestea fiind spuse, acidul uric are un rol destul de important în funcționarea optimă a organismului și deloc de evitat dacă dorești să elimini orice situație neplăcută ar putea apărea. Luați în considerare întotdeauna importanța analizelor uzuale și nu vă neglijați sănătatea.

Sursa foto: Shutterstock.com, unsplash.com

Mihai

Asistent medical generalist – Acreditat OAMGMAMR​
Comunicarea, organizarea și luarea deciziilor sub presiune le-am cultivat în practicarea acestor meseri și m-au ajutat și mă ajută în continuare în meseria mea de dispecer.
Scopul meu în echipa TruMed este de a asigura un traseu ușor pentru asistenți, rezultând într-un timp de așteptare cât mai scurt pentru pacienți.

închide

TruMed 2021 - Toate drepturile rezervate