Holter TA

Accidentul vascular cerebral: ce este acesta, ce îl provoacă, cum îl poți recunoaște + alte informații utile

Accidentul vascular cerebral: ce este acesta, ce îl provoacă, cum îl poți recunoaște + alte informații utile

Un accident vascular cerebral (AVC) este o întrerupere bruscă a alimentării cu sânge a creierului. Accidentul vascular cerebral are consecințe grave: este una dintre principalele cauze de deces și cea mai frecventă cauză de invaliditate. Este important să recunoști simptomele și semnele de avertizare ale acestei boli, însă nu uita niciodată să apelezi și la sfaturile unui medic specialist.

Cuprins:
  1. Ce este AVC?
  2. Care sunt simptomele accidentului vascular cerebral? Semne care prevestesc AVC-ul
  3. Din ce cauză se face accidentul vascular cerebral ischemic sau hemoragic?
  4. Care sunt factorii de risc ai accidentului vascular cerebral?
  5. Care sunt consecințele sau sechelele unui accident vascular cerebral?
  6. Prevenirea accidentului vascular cerebral
  7. Cum să reacționezi în caz de accident vascular cerebral?
  8. Care este tratamentul și procesul de recuperare după accidentul vascular cerebral?
  9. Ce este un atac ischemic tranzitor (AIT)?

1. Ce este AVC?

Mai frecvent cunoscut sub numele de AVC, accidentul vascular cerebral este o pierdere bruscă a funcției cerebrale din cauza unui infarct cerebral sau a unei hemoragii. Acesta provoacă leziuni ireversibile țesutului cerebral. Accidentul vascular cerebral este una dintre bolile sistemului circulator. Ca atare, este a doua cauză principală de deces în lume, după cancer. Există două tipuri de AVC: AVC ischemic și AVC hemoragic.

  • Accidentul vascular cerebral ischemic

Cauza AVC-ului ischemic este infarctul cerebral (un cheag de sânge care înfundă o arteră și întrerupe fluxul sanguin în creier). Prevalența accidentului vascular cerebral ischemic este de 80% din totalitatea cazurilor înregistrate.

  • Accidentul vascular cerebral hemoragic

Cauza AVC-ului hemoragic este sângerarea care are loc în creier. Sângerarea este cauzată de ruperea unei artere sau de un anevrism. Accidentul vascular cerebral poate apărea, de asemenea, ca urmare a unei malformații a vaselor de sânge sau a tratamentului anticoagulant. Prevalența accidentului vascular cerebral hemoragic este de 20% din cazuri.

Un accident vascular cerebral poate afecta una sau mai multe funcții ale creierului, inclusiv capacitatea unei persoane de a se deplasa, de a vedea, de a-și aminti diferite lucruri și de a fi rațional. Accidentul vascular cerebral poate provoca, de asemenea, hemiplegie sau afazie.

În funcție de leziunile suferite, există multe metode de reabilitare și uneori este posibil ca pacientul să își recâștige abilitățile, într-o anumită măsură. Este esențial să existe o monitorizare medicală adecvată, să existe sprijin social și psihologic zilnic pentru a ajuta pacientul să își revină în urma unui AVC. Sunt posibile și îngrijirile medicale la domiciliu, dar și kinetoterapia pentru adulți la domiciliu pentru o recuperare după AVC.

2. Care sunt simptomele accidentului vascular cerebral? Semne care prevestesc AVC-ul

2. Care sunt simptomele accidentului vascular cerebral

Odată ce sângele nu mai poate iriga o zonă a creierului, partea corpului pe care o controlează nu mai primește ordine. De fapt, există multe semne ale atacului cerebral de avertizare. Cu toate acestea, există șase indicatori care sunt caracteristici accidentului vascular cerebral care necesită atenție, mai ales atunci când apar brusc:

  • hemiplegie completă sau parțială: de obicei, este unilaterală – un braț, un picior sau o jumătate din față sunt neputincioase, inerte;
  • pierderea sensibilității brațului, piciorului, feței sau întregii părți a corpului;
  • semne de afazie: persoana are dificultăți în a se exprima clar;
  • dificultate în mișcare, amețeli, pierderea bruscă a echilibrului și coordonării;
  • pierderea bruscă a vederii la unul sau ambii ochi;
  • migrene intense, fără niciun motiv aparent.

Semnele unui AVC mai pot fi:

  • dezorientare bruscă și confuzie;
  • declinul conștiinței;
  • înghițire dificilă;
  • pupilele inegale sau privirea deviată.

Acum ai aflat care sunt simptomele accidentului vascular cerebral, însă reține că pot exista și alte patologii care pot avea manifestări similare cu cele ale accidentului vascular cerebral. Indiferent de cauza acestor semne de AVC, este vital să se efectueze examinări de către un medic specialist.

3. Din ce cauză se face accidentul vascular cerebral ischemic sau hemoragic?

Fie că este vorba de ocluzia unei artere cerebrale (accident vascular cerebral ischemic) sau de ruptura unui vas (accident vascular cerebral hemoragic), accidentul vascular cerebral apare întotdeauna fără avertisment, brusc. Aceasta este o urgență medicală și trebuie acționat în cel mai scurt timp.

  • Cauzele accidentului vascular cerebral ischemic

AVC-ul ischemic apare atunci când alimentarea cu sânge este întreruptă într-o parte a creierului de un cheag de sânge sau din cauza îngustării arterelor.

Cheagurile de sânge pot fi cauzate de:

  • un ritm cardiac neregulat (aritmie);
  • probleme ale valvei cardiace;
  • infecție a mușchiului inimii (miocard);
  • ateroscleroza (îngroșarea peretelui arterial);
  • tulburări de coagulare a sângelui;
  • inflamația vaselor de sânge;
  • un atac de cord.

Hipotensiunea arterială (tensiune arterială prea scăzută), care reduce fluxul sanguin către creier, este, de asemenea, o cauză a accidentului vascular cerebral ischemic. Apare atunci când arterele sunt îngustate sau bolnave. Hipotensiunea arterială poate rezulta dintr-un atac de cord, în urma unei pierderi semnificative de sânge sau a unei infecții grave. Fiecare afectează circulația sângelui în inimă și vasele de sânge și, astfel, crește riscul de accident vascular cerebral.

  • Cauzele accidentului vascular cerebral hemoragic

Accidentele vasculare cerebrale hemoragice sunt cauzate de un vas de sânge rupt sau scurs, care apoi sângerează în creier. Sângele se acumulează și comprimă țesutul cerebral din jur, deteriorându-l.

Hemoragiile cerebrale pot rezulta din multe probleme care afectează vasele de sânge:

  • tensiune arterială crescută necontrolată;
  • tratament anticoagulant;
  • anevrism (o umflătură a unei artere la un punct slab în peretele vasului de sânge);
  • traumatisme (cum ar fi un accident de mașină);
  • slăbiciunea vaselor de sânge din cauza depozitelor de proteine (angiopatie amiloid cerebral);
  • accident vascular cerebral ischemic care duce la hemoragie;
  • ruptura unui vas malformat (malformație arteriovenoasă sau AVM).

4. Care sunt factorii de risc ai accidentului vascular cerebral?

4. Care sunt factorii de risc ai accidentului vascular cerebral

Există diferiți factori de risc pentru atacul cerebral, iar unii pot fi controlați prin adoptarea unui stil de viață sănătos.

Factori de risc inevitabili:

  • Vârsta: accidentul vascular cerebral poate apărea la orice vârstă, chiar și la copii, însă persoanele în vârstă sunt mai expuse acestui risc;
  • Sexul: accidentele vasculare cerebrale sunt mai frecvente la bărbați, dar cele mai afectate sunt femeile;
  • Ereditatea: au un istoric familial de accident vascular cerebral;
  • Etnie: valabil pentru cei de origine africană sau asiatică;
  • Accident vascular cerebral anterior.

Factori de risc controlabili:

  • Fumatul;
  • Hipertensiunea arterială;
  • Concentrația foarte mare de lipide în sânge;
  • Diabetul;
  • Bolile de inimă;
  • Tulburările de coagulare a sângelui (trombofilie);
  • Boala arterei carotide;
  • Pilulele contraceptive (pe bază de estrogen, care promovează tromboza);
  • Atac ischemic tranzitoriu (AIT).

Factorii de risc sunt valabili pentru persoanele de toate vârstele. Lupta împotriva obezității infantile previne diabetul și patologiile cardiovasculare și neurovasculare ale viitorului adult. Cu toate acestea, nu este niciodată prea târziu să se inițieze acțiuni de prevenire: riscul fumătorilor poate fi redus de la doi până la cinci ani după renunțarea la fumat. În mod similar, activitatea fizică regulată poate reduce riscul de accident vascular cerebral cu o treime.

Hipertensiunea arterială este un factor de risc major pentru inimă și creier, deoarece vasele de sânge sunt în mod constant sub presiune ridicată. Tensiunea arterială normală la adulți este de 120 mmHg (mm de mercur) atunci când inima se contractă (presiune sistolică) și de 80 mmHg atunci când inima se relaxează (presiune diastolică). Când tensiunea arterială sistolică este mai mare sau egală cu 140 mmHg și/sau tensiunea arterială diastolică este mai mare sau egală cu 90 mmHg, tensiunea arterială este considerată ridicată.

5. Care sunt consecințele sau sechelele unui accident vascular cerebral?

Cele mai comune probleme după un accident vascular cerebral sunt:

  • slăbiciune, paralizie și probleme de echilibru sau coordonare;
  • durere, amorțeală sau senzație de arsură și furnicături;
  • oboseală, care poate persista mai mult timp, chiar și după un tratament adecvat;
  • neglijență spațială unilaterală: ignorarea sau sub-utilizarea unei părți a corpului, tendința de a face totul doar pe o parte a corpului (rotirea capului spre stânga, mâncat doar pe partea stângă sau dreaptă etc.). În cazuri extreme, este posibil ca pacientul să nu fie conștient de brațul sau piciorul său;
  • incontinență urinară sau fecală;
  • probleme de vorbire sau dificultăți în înțelegerea vorbirii, citirii sau scrisului (afazie);
  • dificultate la înghițire;
  • probleme de memorie, capacitate scăzută de atenție sau dificultăți de rezolvare a problemelor;
  • tulburări de vedere;
  • depresie, anxietate sau schimbări de dispoziție cu izbucniri emoționale;
  • dificultatea de a accepta limitarea abilităților cauzate de accident vascular cerebral.

Unele tulburări depind de partea creierului afectată. Dacă vorbim despre emisfera dreaptă, vom avea:

  • Slăbiciune pe partea stângă;
  • Comportament impulsiv;
  • Încrederea excesivă în facultățile proprii;
  • Tulburări de vedere.

Dacă vorbim despre emisfera stângă:

  • Slăbiciune pe partea dreaptă;
  • Tulburări de vorbire și de limbaj;
  • Comportament lent.

6. Prevenirea accidentului vascular cerebral

În timp ce ruptura unui vas de sânge din cauza unei malformații nu este complet previzibilă, putem, totuși, acționa asupra altor cauze posibile ale accidentului vascular cerebral:

  • tensiunea arterială crescută
  • monitorizarea nivelurilor de colesterol

Pacienții care supraviețuiesc unui accident vascular cerebral suferă uneori consecințe ireparabile. De cele mai multe ori, însă, ei își pot recupera unele dintre abilități. De asemenea, pot fi observate modificări comportamentale. Aceste schimbări au adesea un impact negativ asupra vieții de zi cu zi a pacientului și a familiei. Pentru a evita reapariția, atunci când ateroscleroza sau hipertensiunea arterială au fost cauza accidentului vascular cerebral, tratamentele medicale trebuie urmate cu scrupulozitate.

7. Cum să reacționezi în caz de accident vascular cerebral?

În cazul semnelor de accident vascular cerebral, chiar dacă nu ești sigur de diagnostic, trebuie să îți anunți medicul curant cât mai curând posibil. Fiecare minut de la primul simptom al accidentului vascular cerebral și până la gestionarea acestuia poate duce la sechele ireversibile. 

Odată ce accidentul vascular cerebral este declarat, ai la dispoziție aproximativ patru ore și jumătate pentru a acționa înainte ca acesta să fie fatal.

8. Care este tratamentul și procesul de recuperare după accidentul vascular cerebral?

8. Care este tratamentul accidentului vascular cerebral

Un control clinic, radiologic și biologic se va face înainte de orice intervenție, pentru a confirma diagnosticul de accident vascular cerebral și pentru a determina tratamentul care urmează să fie administrat. Testele pentru determinarea cauzei (cauzelor) accidentului vascular cerebral sunt următoarele:

  • Scaner cerebral: Se utilizează pentru a verifica dacă accidentul vascular cerebral a fost cauzat de sângerarea în creier (hemoragie) sau de o ocluzie a unei artere (ischemie);
  • RMN cerebral: Folosind un câmp magnetic, creierul și vasele sale sunt analizate;
  • EDTSA (ecografia trunchiurilor supraaortice): Acest examen minim invaziv are rolul de a căuta posibile anomalii la originea accidentului vascular cerebral;
  • EKG (electrocardiogramă): Înregistrarea activității cardiace.

După efectuarea testelor, echipa medicală și paramedicală începe tratamentul cât mai curând posibil pentru a preveni consecințele dăunătoare și pentru a evita reapariția AVC-ului.

9. Ce este un atac ischemic tranzitor (AIT)?

Un atac ischemic tranzitor (AIT) este o tulburare neurologică temporară, care apare spontan și ale cărei simptome trec, de obicei, după aproximativ 15 minute. Semnele clinice ale unui atac ischemic tranzitor sunt aceleași cu cele ale unui accident vascular cerebral ischemic, cu excepția faptului că acestea dispar.

În multe cazuri, atacul ischemic tranzitor precede accidentul vascular cerebral, care poate apărea în următoarele zile sau în următoarele luni. Riscul de accident vascular cerebral este de 90% până la 3 luni de la incident. Prin urmare, este important să nu neglijezi acest semnal de alarmă. După acest accident, nu există semne de leziuni cerebrale permanente în imagistică. În stadiul pre-spitalicesc, tratamentul este același ca și pentru accidentul vascular cerebral ischemic: verificare rapidă, examinarea pacientului și transfer la departamentul de urgență al spitalului. Tratamentul pentru atacul ischemic tranzitor va include cel mai adesea anticoagulante pentru subțierea sângelui și prevenirea apariției unui accident vascular cerebral. 

Pentru a preveni riscul de accident vascular cerebral, nu ezita să ceri sfatul medicului tău curant. Cel mai bun mod de a evita acest lucru este prin adoptarea unui stil de viață sănătos. Eventual, ia în considerare tratamentul dacă ai o predispoziție la accident vascular cerebral, în special în cazurile de hipertensiune arterială și mai ales dacă ai simptome de accident vascular cerebral. Dacă ești în prezența cuiva care are un accident vascular cerebral, atunci trebuie să acționezi cât mai repede cu putință pentru a-l salva.

Accidentul vascular cerebral trebuie monitorizat cu atenție încă de la primele simptome care apar. Încearcă să nu le neglijezi și să mergi cu regularitate la un medic specialist care poate să îți confirme un diagnostic, în urma unor examene amănunțite, sau apelează la îngrijirile medicale la domiciliu pentru serviciile care pot fi făcute acasă, dacă vrei să eviți multe deplasări la spitale sau clinici.

 

Sursă foto: Freepik.com

Referințe:

https://www.nhs.uk/conditions/stroke/

https://www.medicalnewstoday.com/articles/7624

https://www.healthline.com/health/stroke

 

Articole similare
Hemofilie – Informații utile despre simptomatologie, cauze și modalități de tratament - Poză cover
Hemofilie – Informații utile despre simptomatologie, cauze și modalități de tratament
Titlu_Infertilitate la barbati-tot ce trebuie sa stii despre aceasta problema des intalnita in toata lumea
Infertilitate la bărbați – tot ce trebuie să știi despre această problemă des întâlnită în toată lumea
0. Exsudatul faringian ce trebuie sa stii despre aceasta analiza inainte de recoltare
Exsudatul faringian: ce trebuie să știi despre această analiză înainte de recoltare?
Servicii din aceeasi categorie
investigatii medicale
Investigații medicale
Holter
Montare Holter TA și Holter EKG
Recoltare Analize
Analize medicale

Mihai

Asistent medical generalist – Acreditat OAMGMAMR​
Comunicarea, organizarea și luarea deciziilor sub presiune le-am cultivat în practicarea acestor meseri și m-au ajutat și mă ajută în continuare în meseria mea de dispecer.
Scopul meu în echipa TruMed este de a asigura un traseu ușor pentru asistenți, rezultând într-un timp de așteptare cât mai scurt pentru pacienți.

închide

  • Servicii și Tarife
  • Analize
  • Testare PCR
  • Pachete
  • Despre
  • Contact

TruMed 2021 - Toate drepturile rezervate