Asistență medicală

Analize uzuale: GHID pentru analize în funcție de vârstă și alte criterii esențiale

Analize uzuale: GHID pentru analize în funcție de vârstă și alte criterii esențiale

Efectuarea analizelor de sănătate la intervale regulate de timp este foarte importantă, indiferent de vârstă sau de starea de sănătate din prezent. Cu ajutorul acestora, personalul medical autorizat va putea identifica din timp anumite afecțiuni sau boli, fapt ce va permite o intervenție timpurie. Mai mult decât atât, depistarea precoce și un plan adecvat de tratament pot maximiza șansele unei recuperări rapide. 

În acest articol, veți putea găsi informații despre diferitele tipuri de analize uzuale, recomandate pentru adulți, vârstnici, persoane predispuse la probleme cardiace sau tiroidiene, copii și adolescenți etc.

1. Analize uzuale de sânge pentru femei și bărbați

O analiză de sânge este o examinare de laborator a unei probe de sânge. Analizele de sânge pot ajuta la identificarea simptomelor timpurii a unor afecțiuni sau boli, precum hipertensiune arterială, diabetul sau unele tipuri de cancer. 

În ceea ce privește analizele anuale de sânge în cazul adulților, nu există un set standard de analize care funcționează pentru toți pacienții. De cele mai multe ori, în urma unei consultații, medicul tău va recomanda anumite teste în cadrul analizei de sânge. Cu toate acestea, cele mai frecvente analize solicitate sunt la pacienții adulți, cu vârste cuprinse între 18 și 40 ani.

1. Analize sange adulti

1. Hemoleucograma completă (CBC)

Este una dintre cele mai cerute analize, întrucât oferă informații despre starea celulelor din sânge. Această evaluare este folosită în principal la cele 3 tipuri principale de celule din sânge – globulele roșii, globulele albe și trombocitele.

Celulele roșii din sânge conțin o moleculă numită hemoglobină. Rolul acesteia este de a  transporta oxigenul de la plămâni la țesuturi. O hemoleucogramă completă va evalua numărul de globule roșii, dimensiunea, forma acestora și concentrația de hemoglobină din fiecare celulă. Un număr scăzut de hemoglobine poate interveni atunci când o persoană a pierdut cantități mai mari de sânge sau când concentrația de fier din sânge este scăzută. Întrucât fierul este esențial în producerea de hemoglobină, lipsa acestuia poate afecta producerea de hemoglobină din sânge. Cea mai frecventă afecțiune produsă de deficiența de fier sau de pierderi de sânge frecvente este anemia. 

Celulele albe din sânge reprezintă una dintre „armele” cu care organismul uman se luptă împotriva bacteriilor, virușilor etc. De exemplu, în cazul unui pacient care suferă de pneumonie cauzată de bacterii, numărul de neutrofile albe poate fi neobișnuit de mare. Explicația este că sistemul imunitar va produce acest tip de celule albe în exces pentru a lupta împotriva infecției. De asemenea, dacă pacientul adult este suspect de paraziți intestinali, un număr mare de eozinofile poate confirma acest diagnostic. Un număr anormal de celule albe în sânge poate indica, uneori, prezența leucemiei, care este un cancer al măduvei osoase. 

Totodată, această analiză de sânge va arăta și valorile trombocitelor, care au un rol foarte important în coagularea sângelui. 

2. Analiză fier seric (sideremie)

Analizele de fier seric vor determina nivelurile de fier din sânge. Dacă valorile sunt prea scăzute (ceea ce ar putea duce la o hemoglobină scăzută), acestea pot indica o potențială anemie ​​sau dacă există o tulburare de stocare a fierului în organism. În această situație, organismul stochează prea mult fier, care va avea un efect toxic asupra țesuturilor – ceea ce poate duce la dezvoltarea unei boli numite hemocromatoză. Totodată, fierul se deplasează prin sânge cu ajutorul unor proteine – analizele amănunțite vor putea evalua și starea acestor proteine. 

3. Analize de coagulare a sângelui

Pe lângă evaluarea numărului de trombocite, este extrem de important să testezi capacitatea sângelui de a se coagula într-un mod optim. Testul VSH  (Viteza de Sedimentare a Hematiilor) este recomandat pentru a putea detecta orice fel de inflamație din organism. Alte teste din acest grup pot include timpul de sângerare (TS) și alți indicatori.

4. Profil de monitorizare a funcţiei renale sau panoul metabolic de bază (BPM)

Cei mai importanți indici care pot arăta starea de funcționare a rinichilor sunt ureea (sau azotul ureic din sânge) și creatinina. Aceste două substanțe sunt produse în organism prin intermediul metabolismului, iar rinichii le elimină din sânge în urină. Prin urmare, nivelurile ridicate ale acestor substanțe pot sugera o eventuală dereglare a sistemului renal.

Alte analize pot include evaluarea acidului uric, a electroliților (nivelurile de potasiu și sodiu), nivelurile de calciu și fosfat (dereglările renale pot afecta oasele), glucoza. Acestea pot detecta boli și afecțiuni ale sistemului renal, dar și prezența diabetului.

5. Profil lipidic (colesterol, trigliceride)

Lipidele se referă la anumite grăsimi care sunt transportate în fluxul sanguin. Colesterolul ridicat (LDL) este principalul factor de risc în dezvoltarea bolilor cardiovasculare. Această analiză poate detecta din timp o posibilă afecțiune și o poate preveni.

6. Analize ale funcției hepatice

Acest grup de analize poate evalua starea de sănătate a celulelor hepatice. Dacă numărul de enzime hepatice este peste limita admisă, aceasta poate indica leziuni ale celulelor hepatice (în cazul alcoolismului cronic) sau anumite infecții virale (hepatita virală). Alte analize din acest grup pot indica afecțiuni care nu sunt asociate cu ficatul, cum ar fi calculii biliari. Totodată, nivelurile ridicate de bilirubină și culoarea galbenă a pielii pot indica anumite probleme hepatice.

7. Analizele funcției tiroidiene

Aceste analize vor evalua starea glandei tiroide a pacientului. Glanda tiroidă reglează metabolismul în organism, iar numărul prea scăzut sau prea ridicat de hormoni tiroidieni poate indica unele afecțiuni precum hipotiroidismul sau cancerul tiroidian. Cel mai popular test care poate exclude probleme cu tiroida atunci când simptomatologia nu este clară este testul TSH (Hormonul de stimulare tiroidiană).

8. Analize de sânge pentru boli cu transmitere sexuală (BTS)

Serologie sifilis (VDRL/TPHA) – acestea sunt teste de screening pentru sifilis. Dacă testul se confirmă pozitiv, se pot efectua analize suplimentare.

HIV – acesta este un test care determină prezența virusului imunodeficienței umane în sânge. 

Anticorpi herpes – analiza poate confirma infecția cu virusul herpes simplex.

Testele de anticorpi și antigen de hepatită (B, C) pot fi incluse în testele pentru BTS. 

Pe lângă analizele de sânge, se mai recomandă și analiza urinei (UA) – care poate detecta o problemă de sănătate legată de sistemul urinar, cum ar fi infecții, diabet, funcție renală deficitară, pietre sau semne de cancer.

2. Listă de analize uzuale pentru copii și adolescenți

În cazul copiilor și adolescenților, analizele de sânge ar trebui să fie făcute anual sau de fiecare dată când există anumite simptome îngrijorătoare. Acestea oferă medicilor o imagine de ansamblu asupra stării generale de sănătate a copilului. În unele cazuri, analizele uzuale pot indica medicului specialist dacă copiii suferă de anumite alergii, infecții, intoleranțe alimentare, afecțiuni medicale, cum ar fi diabetul, deficiențe de vitamine și fier din sânge etc. 

Analizele de sânge permit profesioniștilor medicali să urmărească starea generală de sănătate și bunăstarea micului pacient. Unele teste de sânge pot arăta medicilor dacă organele funcționează optim, în timp ce altele vor verifica factori importanți, cum ar fi nivelul de glucoză sau minerale esențiale. Rezultatele analizelor vor oferi suficiente informații medicilor pentru identificarea potențialelor riscuri și prescrierea unui plan de tratament eficient.

O hemoleucogramă completă (CBC) poate determina:

  • situația elementelor din sânge, precum numărul de globule roșii, globulele albe și trombocitele din sânge (care ajută la detectarea bolilor precum leucemia).
  • dacă copilul are cantitatea potrivită de substanțe chimice importante în corpul său – inclusiv minerale precum calciu, magneziu, fosfor.
  • grupa sanguină a copilului – acest lucru este important dacă el sau ea are nevoie de o operație sau de o transfuzie de sânge.

De asemenea, analizele de sânge pot afla cât de bine funcționează rinichii copilului – aceasta procedură se numește profil de monitorizare a funcției renale.

Totodată, se mai recomandă verificarea glucozei din sânge, și evaluarea substanțelor care au rol esențial în metabolismul organismului precum electroliți, azot ureic, creatinina. Acest test poate diagnostica diabetul în fază incipientă.

În mod special pentru pacienții cu vârste mici, se mai recomandă:

  • Analiza urinei: poate detecta o problemă de sănătate legată de sistemul urinar, cum ar fi infecții, diabet, funcție renală deficitară, pietre la rinichi etc.  

Coprocultură (test de scaun): poate determina dacă cauza diareei se datorează paraziților, amibelor sau agenților patogeni precum salmonella.

3. Care sunt analizele uzuale de sânge pentru seniori

Pe măsură ce o persoană înaintează în vârstă, este foarte important ca starea de sănătate să fie supravegheată cu mai multă atenție. Acest lucru va presupune efectuarea unor analize regulate. În special, este important să discuți cu medicul tău, în legătură cu efectuarea următoarelor analize și controale medicale:

  • Analize de sânge: pe lângă hemoleucogramă completă (CBC), verifică, printre altele, nivelurile de colesterol și trigliceridele din sânge (profilul de lipide). Nivelurile ridicate pot indica un risc crescut de apariție a diferitelor probleme de sănătate, inclusiv boli de inimă. Pacienții de peste 50 de ani ar trebui să își facă acest test de colesterol o dată la 3 ani. În cazul pacienților cu un risc crescut de boli de inimă, aceștia ar trebui să fie testați în fiecare an, începând cu vârsta de 40 de ani. Nivelurile anormale de colesterol cresc riscul de atacuri de cord și de accidente vasculare cerebrale.
  • Pentru această grupă de vârstă, se mai recomandă analize pentru evaluarea vitaminelor serice din sânge. Cele mai frecvente vitamine testate în sânge sunt vitamina B12 și acidul folic, deoarece nivelurile scăzute ale acestora pot duce la anemie pernicioasă în cazul vârstnicilor. 
  • În cazul pacienților supraponderali sau pentru cei care prezintă factori de risc pentru diabet, este esențial de verificat indicele glicemic. În general, se recomandă ca adulții, începând cu vârsta de 45 de ani, dar și persoanele seniore, să fie testate pentru diabet – indiferent de greutatea corporală. 
  • Testarea anuală a tensiunii arteriale. Dacă pacientul are diabet, boli de inimă, probleme cu rinichii sau anumite alte afecțiuni, este posibil să aceste controale să fie făcute mai regular.
  • Screeningul cancerului intestinal – recomandat o dată la 2 ani în cazul celor peste 50 de ani.
  • Test osteoporoza, o data la 2 ani – o afecțiune degenerativă, foarte des întâlnită la seniori; 
  • Un examen fizic, anual – medicul va verifica și înregistra greutatea, înălțimea și indicele de masă corporală (IMC) al pacientului.

Acestea sunt doar câteva analize comune, însă medicul de familie mai poate recomanda alte investigații, la nevoie. În cazul pacienților seniori care nu se pot deplasa pentru realizarea acestor analize din diferite motive la centre medicale, există servicii profesionale de recoltare de analize la domiciliu, realizate de către personal medical specializat.

4. Analizele uzuale – de ce sunt importante analizele uzuale anuale?

4. De ce sunt importante analizele anuale

Analizele uzuale sunt niște proceduri medicale de rutină, recomandate în urma consultațiilor de către medicul specialist. Acesta îți poate spune apoi cât de des trebuie să realizezi aceste controale pentru a-ți menține o stare de sănătate optimă.

 În general, scopul acestor analize și investigații este de a:

  • verifica starea unor probleme medicale curente sau emergente;
  • determina ce fel de tratamente medicale pot fi prescrise;
  • evalua riscul de a dezvolta anumite afecțiuni sau boli în viitor;
  • beneficia de sfaturi de specialitate din partea unui cadru medical autorizat;
  • actualiza schemele de vaccinări recomandate.

Există mai mulți factori care pot influența frecvența cu care unii oameni ar trebui să își facă anumite analize de laborator: cum ar fi vârsta, sexul, starea de sănătate, antecedentele familiale și alegerile privind stilul de viață (consum de alcool, alimentație, exerciții fizice), unele situații speciale (în caz de sarcină) etc. Dacă prezinți un risc ridicat de apariție a unor anumite afecțiuni sau boli, medicul tău îți poate recomanda controale mai frecvente, chiar și de la o vârstă mai mică. Pe baza rezultatelor, se va putea prescrie un plan de tratament adecvat.

Controalele și analizele pot fi, de asemenea, un prilej bun pentru a-ți examina stilul de viață și de a aduce îmbunătățiri acolo unde este nevoie. Aceste schimbări vor avea rezultate pozitive și pe termen scurt, dar și pe viitor. 

Chiar și dacă starea ta de sănătate este una bună și nu prezinți simptomele îngrijorătoare, este recomandat să mergi la medic în mod regulat. Și nu uita: prevenția este cel mai bun mecanism de protecție!

 

Sursă foto: pexels.com.

Surse medicale:  https://www.familydoctor.co.nz/categories/preventive-health/common-laboratory-tests-a-patients-guide/

 

Mihai

Asistent medical generalist – Acreditat OAMGMAMR​
Comunicarea, organizarea și luarea deciziilor sub presiune le-am cultivat în practicarea acestor meseri și m-au ajutat și mă ajută în continuare în meseria mea de dispecer.
Scopul meu în echipa TruMed este de a asigura un traseu ușor pentru asistenți, rezultând într-un timp de așteptare cât mai scurt pentru pacienți.

închide

TruMed 2021 - Toate drepturile rezervate