(Tabel schema grupelor de sânge compatibile) 

Există peste 30 de sisteme care clasifică grupele sanguine. Dintre ele, două sunt aplicate la scară largă în practica medicală – sistemele ABO și Rh-negativ/Rh-pozitiv. Celelalte sunt utile doar în a stabili paternitatea.

Sunt 4 grupe principale in sistemul ABO: O (zero), A, B și AB, determinate genetic de prezența unor antigene (o combinație de zaharuri și proteine) pe suprafața eritrocitelor – globulelor roșii din sânge. În tabelele cu grupe de sânge apar și sub denumirea de OI, AII, BIII, respectiv AB IV. Două antigene majore sunt antigenul A și antigenul B. Grupa sanguină A înseamnă prezența pe suprafața eritrocitelor a antigenului A. La fel și pentru grupele B și AB. Acolo unde și antigenele A și antigenele B lipsesc, grupa sanguină este O (zero). 

Nu doar antigenele determină grupa de sânge, ci și Rh-ul. Sângele este grupat și în funcție de el. Rh-ul (factorul Rhesus) este o proteină care se regăsește pe suprafața globulelor roșii din sânge (eritrocite). Sunt 45 de proteine identificate în sistemul Rh, dintr ele cea mai frecventă fiind proteina D (antigen D). Dacă globulele roșii o conțin, ești Rh-pozitiv. Dacă ea lipsește, Rh-negativ. Factorul Rh se asociază obligatoriu grupei din sistemul ABO. Fiecare grupă de sânge primește un simbol negativ sau pozitiv, de exemplu: A+, B+, O+, O- etc. Majoritatea oamenilor (peste 80%) sunt Rh pozitiv. Cunoașterea grupei de sânge și a Rh-ului reprezintă un minim necesar pentru a putea fi făcută o transfuzie în siguranță.

Care și câte sunt grupele de sânge?

Sistemul ABO și Rh-negativ/Rh-pozitiv formează împreună:

1. Grupa A(2)-pozitiv (una dintre cele mai comune) – o persoană cu A pozitiv poate dona oricărei alte persoane cu grupă A pozitiv sau AB pozitiv;
2. Grupa A(2)-negativ (rară) – o persoană cu A negativ poate dona oricărei alte persoane cu grupă A sau AB;
3. Grupa B(3)-pozitiv (rară) – o persoană cu B pozitiv poate dona doar persoanelor cu grupă B pozitiv ori AB pozitiv;
4. Grupa B(3)-negativ (foarte rară) – o persoană cu B negativ poate dona oricui cu grupă B sau AB;
5. Grupa AB(4)-pozitiv (rară) – persoanele cu această grupă de sânge pot primi sângele sau plasma oricărei alte grupe – sunt considerați primitori universali;
6. Grupa AB(4)-negativ (cea mai rară grupă de sânge) – persoanele cu această grupă de sânge sunt considerate donatori universali de plasmă – oricine poate primi acest tip de plasmă;
7. Grupa O(1)-pozitiv (una dintre cele mai comune) – o persoană cu 0 pozitiv poate dona sânge oricărei alte grupe pozitive;
8. Grupa O(1)-negativ (este rară, dar considerată cea mai bună și rezistentă grupă de sânge) – o persoană cu 0 negativ poate dona sânge oricărei alte grupe 

Sistemul ABO se bazează pe existența a două antigene (aglutinogene) – A și B, și a doi anticorpi plasmatici (aglutinine): anti A și respectiv anti B.

• Grupa A are anticorpi anti-B în plasmă și antigene A pe globulele roșii;
• Grupa B are anticorpi anti-A în plasmă și antigene B pe globulele roșii;
• Grupa O are anticorpi anti-A și anti-B în plasmă și niciun antigen pe globulele roșii;
• Grupa AB nu are anticorpi anti-A și nici anti-B în plasmă, dar are ambele antigene A și B pe globulele roșii

Transfuziile de sânge se fac doar atunci când sunt esențiale pentru viața pacientului, în caz de traumatism sever, anemie severă sau afecțiuni hemoragice ereditare. 

Pentru medici, este importantă compatibilitatea dintre eritrocite, globulele roșii ale donatorului, și anticorpii primitorului. Anticorpii sunt proteine existente în plasmă, ajutoare pentru sistemul imunitar al organismului. Anticorpii recunosc substanțele străine care pătrund în corp și alertează sistemul imunitar, care scapă de ele. Dacă persoana care primește sângele are anticorpi împotriva antigenelor eritrocitare moștenite de donator, celulele vor fi distruse și declanșat un răspuns imun periculos, în unele cazuri chiar fatal.