Cateterul venos periferic (branula) este utilizat în sistemul de îngrijire al sănătății în multe dintre terapiile intravenoase. Atunci când se montează o branulă, se inserează un cateter într-o venă periferică, cu scopul de a avea acces venos pentru administrarea fluidelor, inclusiv a nutriției parenterale și glucozei, sângelui și a produșilor sângelui, medicamentelor. Personalul medical care realizează procedura la domiciliul pacientului trebuie să dispună de toate materialele necesare, să pregătească pacientul, atât fizic, cât și psihic, și să lucreze în condiții de maximă igienă și siguranță.

Scop 

Explorator

• recoltare de sânge pentru examene hematologice, biochimice, serologice și bacteriologice de laborator.

Terapeutic

• recoltare de sânge pentru transfuzie;
• administrare de medicamente sub formă de injecție sau perfuzie intravenoasă;
• sângerare în edemul pulmonar acut în cantitate de 30-500 ml, hipertensiune arterială;
• executarea transfuziei de sânge sau derivate ale sângelui

Branulele sunt de mai multe tipuri și pot avea mai multe mărimi. În funcție de grosimea cateterului, fiecărei branule îi corespunde o anumită culoare. Dimensiunea canulei ce urmează să fie montată trebuie să corespundă calibrului venei. O canulă de plastic cu mandren metalic formează o branulă. După ce vena este pătrunsă, mandrenul va fi retras, iar canula de plastic va rămâne, în funcție de nevoi și/sau de durata tratamentului.

Procedeul de montare a branulei presupune selectarea cateterului adecvat, alegerea locului și venei potrivite pentru puncționare, aplicarea garoului, dezinfectarea locului și introducerea cateterului. Durata, tipul și frecvența tratamentului pe care pacientul îl are prescris, vârsta și constituția fizică, dar și accesibilitatea patului venos dictează alegerea tipului de branulă și a locului de inserție. Locurile preferate pentru puncționare sunt vena bazilică și cefalică a brațului și venele de pe partea dorsală a mâinii. Dacă este posibil, se va alege o venă la brațul sau mâna non dominantă. Pot fi luate în calcul și venele de la nivelul piciorului, dar trebuie știut faptul că în acest caz, crește riscul de tromboflebită. Din acest motiv, abordul venos periferic la nivelul membrelor inferioare este utilizat în special la copii. La nou-născuți, poate fi făcut ușor la nivelul venelor epicraniene.

De reținut!

❌ nu se montează un cateter periferic în zonele lezate, cu arsuri, edeme sau la brațul/mâna care corespunde plăgii operatorii la pacientele mastectomizate;

✔ dacă vena este lezată, se alege întotdeauna un loc nou de puncționare deasupra zonei lezate.

1.1. Materiale necesare montării branulei

Nu se încheie totul odată cu montarea branulei. Cateterul trebuie să fie întreținut în permanență, astfel încât să fie evitate posibile complicații. Pacientul și personalul medical trebuie să facă echipă în acest sens.

❥ Zona va fi frecvent examinată pentru a fi observate eventuale inflamații. 

❥ În cazul în care există, se impune înlăturarea imediată a cateterului. 

❥ Imediat după terminarea administrării medicației sau a soluțiilor perfuzabile, cateterul va fi spălat cu ser heparinat și închis. 

❥ În cazul în care leucoplastul s-a murdărit cu sânge sau s-a udat din cauza soluțiilor perfuzabile, este obligatorie schimbarea lui. 

❥ Cateterul va fi îndepărtat la terminarea terapiei intravenoase sau în cazul în care vechiul cateter nu mai este funcțional și pacientul are în continuare nevoie de tratament intravenos. 

❥ Se oprește perfuzia, se clampează perfuzorul și se îndepărtează cu blândețe fixatorul de pe branulă. 

❥ Se deschide o compresă sterilă. 

❥ Se pun mănuși de unică folosință și se plasează compresa sterilă peste locul de inserție al cateterului. Cu cealaltă mână se scoate branula printr-o mișcare paralelă cu pielea. 

❥ Se va verifica starea branulei. 

❥ Se face compresie pe locul puncționării timp de un minut sau două, se curăță zona și se aplică un bandaj adeziv.

❥ I se va spune pacientului să-și odihnească măcar pentru zece minute mâna în care a fost inserat cateterul și să păstreze bandajul adeziv timp de o oră de la îndepărtarea branulei. 

Atenționări!

❥ Fixatoarele branulei se schimbă la fiecare 48 de ore la pacienții care necesită terapie intravenoasă îndelungată și de fiecare dată când acestea se dezlipesc sau se murdăresc. 

❥ Se va schimba cateterul la fiecare 72 de ore și se va alterna locul de inserție al acestuia acolo unde este necesar;

❥ Pacientul trebuie să fie învățat să își îngrijească cateterul atunci când personalul medical nu este în preajmă și să anunțe orice eventuală schimbare – edem, roșeață, durere.

1.5 Accidente/incidente 

Complicațiile care pot apărea în timpul terapiei intravenoase pe cateter periferic trebuie să fie avute în vedere și, pe cât posibil, prevenite. Ele pot fi:

❥ extravazarea soluțiilor;

❥ flebite (roșeață la locul de inserție și de-a lungul venei, edem, durere, uneori febră);

❥ impermeabilitatea cateterului (perfuzia nu mai curge);

❥ hematom (sensibilitate crescută la orice atingere a zonei, vânătaie);

❥ tromboze (durere, roșeață, umflătură);

❥ secționarea cateterului (de obicei, capătul care este introdus în venă);

❥ reacții vasovagale (colaps brusc al venei în timpul puncționării, amețeală, greață, paloare, transpirații);

❥ infecții sistemice (frisoane, febră, indispoziție fără motiv aparent);

❥ reacții alergice (urticarie, edem la locul de inserție al cateterului, prurit);

❥ încărcare circulatorie, embolie